Categorie: Politic

Varianta de proiect avizată de Primăria Cluj-Napoca pentru pasajul de la Tăietura Turcului e cea mai proastă dintre cele disponibile: păstrează bariera pentru șoferi și e periculoasă pentru pietoni și bicicliști.

Varianta USR, dezvoltată cu specialiști, rezolvă toate aceste probleme. Dar Primăria o ignoră.

Pasajul are două obiective: să fluidizeze traficul în zona Tăietura Turcului și să ofere pietonilor și bicicliștilor o traversare în siguranță a căii ferate.

Proiectul propus de Primăria Cluj-Napoca nu asigură realizarea completă a niciunuia dintre cele două obiective. După ce, în prima sa formă era neviabil tehnic (includea o rampă de 14%), proiectul a fost simplificat: s-a redus numărul căilor de acces la pasaj și s-a revenit la trecerea la nivelul căii ferate pentru pietoni și bicicliști.

Ca atare, nici în această a doua iterație proiectul primăriei nu e viabil, din trei motive. În primul rând, se vor crea blocaje în trafic. Apoi, cei care circulă în direcțiile Gruia și Baciu / Tetarom / centura metropolitană, nu vor avea acces la pasaj. Nu mai puțin important, pietonii nu vor putea traversa sau ajunge în siguranță în gara ce se va construi lângă pasaj.

Încă din 2021, am atras atenția autorităților asupra soluției incomplete pentru pasaj și le-a solicitat să pună la dispoziția clujenilor, în mod transparent, documentația actuală a proiectului, care să fie analizată în dezbatere publică.

În ultimii doi ani, am consultat specialiști locali în proiectare și execuție de infrastructură de transport. Așa am aflat că administrația locală are la dispoziție un proiect alternativ, ce optimizează atât aspectele tehnice, cât și pe cele financiare sau de timp. Acest proiect include soluții reale atât pentru fluidizarea traficului, cât și pentru traversarea subterană de către pietoni.

Beneficiile proiectului alternativ:

• Durata de execuție mai mică, respectiv de 18 luni față de 30 de luni;
• Eliminarea completă a trecerii la nivel cu calea ferată;
• Conectarea tuturor fluxurilor de circulație pe pasaj (fără cozi la barieră);
• Costuri mult mai mici de execuție – 38 milioane de lei, față de 73 milioane de lei proiectul primăriei;
• Pasajul subteran cu rampe de acces garantează o circulație fluidă și modernă pentru pietoni, bicicliști și persoane cu dizabilități;
• Străzile afectate în timpul construcției: 5 străzi, în loc de 9 străzi (75% din timpul de execuție se va face fără afectarea majoră a acestor străzi);

Respectarea tuturor standardelor în vigoare

În fiecare an, organizez, în marile orașe ale țării, evenimente pentru antreprenorii. Cel mai recent a avut loc în Cluj-Napoca, unde antreprenorii locali nu se simt susținuți. Nici de legislația haotică de la centru, nici de lipsa strategiei locale de susținere a antreprenoriatului clujean.

Dacă politicienii de la centru iau decizii arbitrare și incorecte, eu mi-am propus să-i ascult pe antreprenori. După un an de confuzie, imprevizibilitate și taxe tot mai multe, tot mai mari, antreprenorii români se simt hărțuiți. Unii analizează să-și închidă afacerile, alții, să se mute în alte țări cu legislație favorabilă. Contractarea sectorului privat are efecte de tip avalanșă în economia românească: vor fi mai puține locuri de muncă, mai puțini bani la buget.

Din păcate, contextul politic al acestui an nu e ce ne-am dori. Cu un deficit în  creștere și cheltuieli publice deșănțate, guvernul va fi într-o continuă goană după banii contribuabililor. Cu atât mai mult, e un moment critic pentru mediul de afaceri, care trebuie să aleagă înțelept în acest an. Același guvern – cu mici permutări de fațadă – sau o forță cu adevărat de dreapta, pro-europeană, care înțelege importanța vitală a companiilor și le ajută, prin măsuri fiscale favorabile. Miza e mare și la Cluj, un oraș cu un mediu antreprenorial efervescent. Cu o administrație modernă, Clujul poate atrage investiții mai substanțiale și, la fel de important, talente care să transforme regiunea în cel mai important hub al inovației și tehnologiei din estul Europei.

Față de soluția din proiectul acceptat de Primăria Cluj, există o alternativă net superioară, atât în ceea ce privește impactul asupra zonei, precum și cel tehnico-economic. Soluția a rezultat în urma unei abordări directe, plecând de la atingerea scopului proiectului prin cea mai eficientă soluție, făcând abstracție de amplasamentul actual al trecerii la nivel cu calea ferată. Considerentul major a fost că pentru CFR sau Primăria Cluj-Napoca este irelevant amplasamentul pasajului, câtă vreme soluția rezolvă problemele de congestie rutieră într-un mod corect din punct de vedere tehnic, cu implicații sociale reduse. Această alternativă are în principal următoarele avantaje:

• Soluția propusă se realizează preponderent cu terasamente, pasajul efectiv fiind necesar strict în zona de traversare CF, astfel dificultatea tehnică de execuție este redusă, suprafețele afectate de construcția drumurilor și a pasajului vor fi mult mai mici, iar costul de execuție va fi de asemenea mult mai mic.
• Prin soluția propusă, lungimea pasajului va fi mai redusă. Astfel va fi realizată trecerea peste liniile CF cu un pasaj cu trei deschideri cu lungimea de 26+28+26=80 m. Grinzile propuse sunt grinzi cu lungimea cuprinsă între 24 și 28, având înălțime de 1,04 m, grinzi produse în serie.
• Suprastructura pasajului efectiv va fi realizată cu grinzi din beton prefabricat, fapt ce simplifică substanțial tehnologia de execuție și reduce durata construcției, față de soluția acceptată – cu grinda casetată monolită.
• Pozițiile drumurilor propuse fiind pe noi amplasamente, astfel că nu vor afecta și se pot executa fără închiderea circulației în zonă.
• Sensul giratoriu propus la baza străzii Tăieturii Turcului are rază exterioară de 25 m, rază cu mult mai favorabilă decât raza propusă prin proiectul elaborat de Aduro SRL care are rază de 18,00 m.
• De asemenea, prin soluția propusă se simplifică numărul de brațe ale intersecției, se racordează corect în ceea ce privește declivitățile și rezolvă toate fluxurile de trafic în mod eficient.
• Nu vor fi afectate imobilele sau accesul la imobilele nr. 235, 233 și 231 de pe strada Tăietura Turcului.
• Nu mai este nevoie să fie păstrată trecerea la nivel cu calea ferată pentru a asigura accesul la strada Oradiei.
• Va afecta într-o măsură mai mică construcțiile din zonă deoarece, prin schimbarea amplasamentului, înălțimea maximă a pasajului este într-o zonă fără construcții.

Am început monitorizarea în teren a unui alt proiect de infrastructură foarte important pentru clujeni: Dx A3 Tureni.

Săptămâna aceasta, am discutat la fața locului cu reprezentanții constructorului.

Mobilizarea a fost bună, încă din momentul ordinului de începe a lucrărilor, 18 august.

Termenul de finalizare e 1 decembrie 2024.

Voi fi prezent pe șantier cel puțin o dată pe lună; voi face tot ce pot în cazul în care vor apărea blocaje birocratice și vă voi comunica despre evoluția lucărilor.

Azi am fost în Tureni, unde localnicii așteaptă să primească banii de la Guvern pentru exproprierea terenurilor pe care se construiește drumul expres.

Guvernul a transferat banii într-un cont, dar primăria Tureni blochează procesul: întârzie predarea planurilor parcelare către DRDP, care se va ocupa mai departe de procedură.

Solicit doamnei primar să predea în cel mai scurt timp aceste documente, pentru ca oamenii să primească ce li se cuvine.

Dx A3 – Tureni: a fost desemnat câștigătorul pentru execuția drumului expres

• 18 luni pentru finalizarea lucrărilor
• aproximativ 5 kilometri lungime

! Încă nu e obținută autorizația de construire de la Ministerul Transporturilor. Sper sa fie emisă cât mai repede, având în vedere că ultimele documente au fost depuse și ultimele detalii au fost clarificate.

Sperăm că nu ne vom lovi de blocaje din partea autorităților locale din zonă, blocaje care nu aduc niciun fel de beneficii cetățenilor.

Voi monitoriza acest proiect așa cum am făcut cu podul peste Arieș din Turda și vă voi informa constant despre evoluția lucrărilor.

Azi este termenul de depunere a ofertelor pentru drumul expres A3-Tureni.

Având în vedere întârzierile de peste 7 luni și riscul de a pierde finanțarea prin POIM (expiră la final de 2023), fac un apel către autorități și CNAIR:

Lucrările trebuie să înceapă imediat!

Suntem în această situație strict din cauza birocrației!

AVIZAT: Proiectul tehnic al drumului expres A3 – Tureni

Avizul dat de Consiliul Tehnico – Economic al CNAIR face parte dintr-un nou tip de contract în proiectele de infrastructură.

Din acest moment, intrăm în linie dreaptă pentru licitația ̗ , care se va desfășura peste aproximativ două săptămâni.

Chiar dacă suntem în întârziere cu desfășurarea proiectului, mă bucur că ne apropiem de startul lucrărilor propriu-zise.

Monitorizez evoluția în continuare și vă țin la curent.

Ministerul Transportului a pus în dezbatere publică Hotărârea de guvern privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată și publică care fac parte din coridorul de expropriere al Dx A3 – Tureni.

CNAIR: Azi a fost aprobată documentația studiului de fezabilitate pentru Dx A3 Tureni.

Pasul următor, 26 mai, este avizarea de către Consiliul Interministerial.

M-am întâlnit azi cu Cristian Pistol, Directorul CNAIR și Mariana Ioniță, Secretar general în Ministerul Transporturilor, pentru că

Documentația a fost pregătită de DRDP Cluj după obținerea acordului de mediu.

Ministerul Transporturilor va depune mâine documentația la Consiliu pentru avizare.

Este o etapă premergătoare emiterii HG pentru indicatorii economici și HG pentru expropriere, care, la rândul ei, stă la baza lansării licitației de achiziție-execuție.

Sper că decizia Consiliului va fi favorabilă și vom trece în etapa următoare.

E important să evităm piedicile birocratice, pentru că, față de calendarul inițial al proiectului, suntem în întârziere cu 4 luni. Termenul de finalizare anunțat – sfârșit de 2024 – e fezabil încă, în ciuda întârzierilor. Mai mult, se pot accesa fonduri europene în această perioadă, de care trebuie să profităm.

Revin să vă comunic rezultatul din Consiliu. Voi urmări tot procesul pentru pregătirea hotărârilor de guvern și voi comunica transparent progresul următoarelor etape.

Cu această etapă, ne apropiem de finalizarea Studiului de fezabilitate, cu hotărârile de guvern de adoptare a indicatorilor tehnico-economici și de expropriere.

Continuu să monitorizez parcursul birocratic al autorizărilor.

Săptămâna trecută am depus la Ministerul Transporturilor o propunere de soluționare a blocajului din proiectul Drumului Expres A3 Tureni.

Context: Studiul de fezabilitate pentru Drumul Expres A3 (Turda) – DN1 (Tureni) e blocat de opt luni în cercul vicios al avizelor.

Situația pe larg:

Studiul de fezabilitate a fost depus la beneficiar în iunie 2021. Avizarea de către CNAIR a fost amânată până în luna decembrie 2021, din cauza lipsei acordului de mediu. Acesta din urmă nu se poate emite din cauza lipsei avizului de gospodărire a apelor.

Ca în multe alte asemenea proiecte, acest aviz de gospodărire a apelor e condiționat de cadastrarea cursurilor de apă, care, la rândul ei, depinde, în unele cazuri, de expropierea terenurilor aparținând unor persoane fizice.

Dacă această cadastrare există, se trece la realizarea unui protocol între ANAR și CNAIR, prin care prima instituție predă către CNAIR terenul necesar în diverse proiecte de infrastrctură.

În cazul Drumului Expres A3-DN1 mai există o problemă suplimentară ce ține de relocarea cursului de apă prin deschiderea 3 sub pasaj, în condițiile în care CNAIR nu deține acest teren.

Rezultă blocaj de 8 luni. Rezultă neîncadrarea în programele de finanțare, lipsa absorbției banilor europeni.

Punctual, pentru Drumul Expres A3-DN1, se așteaptă o OUG pe baza căreia să se poată emite avizul de gospodărire a apelor, apoi acordul de mediu și a restul avizărilor.

Ce am propus eu:

1. Emiterea unei OUG aplicabile în cazul tuturor obiectivelor de interes național, având același scop ca OUG pentru Drumul Expres A3-DN1

2. Modificări legislative care să prevadă obligația pentru Beneficiar de a gestiona situația juridică pe parcursul implementării proiectelor de interes național / județean / local, în baza HG de expropiere

Vă țin la curent cu răspunsul Ministerului Transporturilor.

https://www.facebook.com/viorelbaltaretudeputatUSR/posts/pfbid0PSfV2XeTwXRzusQALWNReoLwgx6xi6CWq1npaE2MmvM7zt3W7kn4WKgjaRUKBLV6l

Azi, 19 ianuarie, ̗ .

E cu siguranță un pas înainte, din păcate cu două probleme.

Avizul era așteptat de la începutul lui ianuarie, ceea ce înseamnă o întârziere de două săptămâni.

Apoi, mai este problema condiționării acordului de mediu de avizul Administrației Nationale Apele Române (ANAR).

Acest aviz este întârziat de blocajul birocratic dintre CNAIR și ANAR, legat de predarea-primirea terenurilor din zona cursurilor de apă peste care trece drumul expres.

Suntem într-un cerc vicios și nu există un interes real pentru deblocarea situației, în special la ANAR.

Din discuțiile pe care le-am avut în aceste zile referitor la subiect, am aflat că mai sunt cazuri de blocaje similare în alte zone ale țării.

Fac apel la Laszlo Barabas, Director General ANAR, la Cristian Pistol, Președintele CNAIR, la Tánczos Barna, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv la Sorin Grindeanu, Ministrul Transporturilor, să găsească o soluție pentru deblocarea situației, inclusiv prin emiterea unui OUG care să stabilească o nouă procedură pentru situațiile de acest tip.

Viorel Băltărețu, Deputat USR Cluj,  a organizat joi, la Cluj-Napoca, o dezbatere cu titlul „Stabilitatea economiei României – prezent și viitor”.

Invitații, reprezentanți ai statului și ai mediului de afaceri clujean, au realizat o analiză imparțială și multidimensională a situației economice prezente, respectiv a perspectivelor pe termen mediu, în contextul economic global și geopolitic regional.

Reprezentanții mediului de afaceri local au răspuns în număr mare invitației organizatorului evenimentului, aceștia participând la dialog cu invitații de marcă.

Bogdan Chirițoiu, Președintele Consiliului Concurenței, a prezentat strategiile pentru menținerea unui mediu concurențial echilibrat în economie.

Cristian Popa, Membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României și fost Director de Investiții al celui mai mare administrator de fonduri de pensii private din România, a oferit o imagine detaliată a tabloului macro-economic românesc și a provocărilor actuale și prognozate ale inflației.

Monica Ivan, Director General al BRK Financial Group SA, a vorbit despre importanța pieței de capital în finanțarea economiei românești.

Claudiu Năsui, Deputat USR și fost Ministru al Economiei, și-a prezentat viziunea pentru menținerea și chiar creșterea rezilienței economice a României în actualul context geopolitic.

Dan Pitic, Antreprenor și Coordonator al Romanian Business Leaders Cluj, a adus în prim plan relația mediului de afaceri cu statul.

Într-o radiografie a economiei românești, gazda evenimentului,Viorel Băltărețu a prezentat atât riscurile sistemice, cât și oportunitățile. La capitolul vulnerabilități, a inclus date despre: inflația crescută (13.8 în medie în 2022); ținta de deficit asumată, de 4.4% din PIB, aproape imposibil de atins; creșterea economică prognozată de 2.5% pentru 2023, cu mici șanse să fie atinsă în mod real; cheltuieli bugetare în creștere cu 8.5% față de perioada similară a lui 2022; cheltuieli cu asistenţa socială în creştere cu 9,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent; o datorie publică care a depășit 50% din PIB, cu rate ale dobânzii relativ mari, în primul rând ca o consecinţă a riscului de ţară ridicat.

“Există, totuși, instrumente pentru a susține creșterea economică și pentru a ameliora inflația și parametrii care prezintă risc crescut: instrumente europene, PNRR, programe operaționale. Dar banii europeni nu vin pur și simplu! Trebuie să facem proiecte, iar guvernul trebuie să implementeze măsurile și modalitățile de finanțare. Trebuie să ne mișcăm repede!”, a arătat deputatul.

De asemenea, fostul antreprenor a tras un semnal de alarmă: “Mediul de afaceri e segmentul care simte cel mai puternic evoluțiile economice. Numărul insolvențelor a crescut, există sectoare ce înregistrează scăderi ale volumului de afaceri. Este deja o problemă cronică lipsa de reciprocitate în relația mediului de afaceri cu statul. Antreprenorii simt că nu sunt sprijiniți, ci doar folosiți ca surse de venit la buget”.

“Tocmai de aceea sunt importante aceste dezbateri, în care cele două părți au ocazia să stea la aceeași masă și să identifice soluții pentru corectarea acestui dezechilibru. Un mediu de afaceri sănătos va avea impact pozitiv asupra nivelului de trai al românilor, prin crearea unei piețe competitive a muncii și venituri la bugetul național.”, a mai spus Băltărețu.

Din intervențiile invitaților:

Bogdan Chirițoiu: “Nu mai suntem coada Europei și a Europei de Est, lucrurile au mers mai bine decât percepem noi. Arată bine peste tot? Nu. Performanța companiilor românești e foarte inegală. Avem companii performante, care au productivitate bună, care exportă, dar avem companii mai leneșe, care stagnează, nu au productivitate bună a muncii, nu sunt profitabile, nu se dezvoltă. Pentru acele zone din economie, soluția e concurența. Din păcate, există rezistență în unele sectoare.”

Cristian Popa: “Pare că lupta va fi lungă cu inflația. E total prematur să vorbim de reduceri ale dobânzii. Am intrat cu un deficit fiscal mare în pandemie, am ieșit cu el la fel de mare. România e singura țară în procedura de deficit excesiv. Ne vulnerabilizează, pentru că suntem dependenți de împrumuturi. E nevoie de ambele politici pentru a reduce inflația: și politică monetară, și politică fiscală… Încă nu vedem recesiunea, dar vedem semne de încetinire: volumul de bunuri vândute a înregistrat o scădere, creșterea economică pe trimestrul 1 nu a fost cea așteptată… Prognozăm ca la finalul următoarelor 24 de luni, inflația să coboare la 3.9% (inflația tuturor bunurilor), respectiv la 4.2&% inflația de bază.”

Monica Ivan: “O economie finanțată preopnderent bancar devine instabilă la diverse socuri, pe când o economie unde componenta de finanțare prin piața de capital este semnificativă, tinde să fie mai rezilientă la șocuri. Ce să facă politicul să fie mai bine? Să listeze statul cât mai multe companii, chiar și cele mai puțin performante (un pachet minoritar), prin atragere de capital pentru dezvoltare, sa le inițieze într-un sistem de guvenrnanță specific societăților listate, să încurajeze autoritățile municipale să apeleze la piața de capital pentru finanțare, să ofere facilități companiilor private, prin PNRR.”

Claudiu Năsui: “România are o situație economică în care avem deficite gemene: avem importauri mai mari decât exporturile și avem deficit bugetar, adică cheltuieli ale statului mai mari decât veniturile. România e dependentă de banii din afară (importuri, PNRR, diaspora), depinde de ce se întâmpla în afara țării. În momentul în care se împuțineaza resursele din afară, se poate întâmpla un scenariu care s-a mai întâmplat: 2008-2009, ultima criză…Puteam să nu avem deficitele acestea, puteam să controlăm deficitul bugetar. Și totuși, nu am făcut-o. Pe primele cinci luni, deficitul e de 2.3%, adică suntem, în fiecare lună a anului, cu deficitul mai mare decât cel de anul trecut. Deci ținta de deficit devine din ce în ce mai improbabilă…Partea de reziliență, de a rezolva aceste dezechilibre trebuie să vină de la noi.”

Dan Pitic: “Statul este un S.A. cu 20 de milioane de acționari, care își aleg președintele și un Consiliu de Administrație, care numesc un CEO, care-și numește, la rândul lui, directorii. Aceștia conduc România S.A., iar noi suntem acționari și clienți. Fac un apel către antreprenori: suntem micul motor, dar dens, al economiei românești. Avem calificarea să spunem ce nu merge bine. Mi-aș dori mai mult curaj în a ne exprima, în a avea pretenții, în a cere, a monitoriza, a fi activi.”

Viorel Băltărețu, Deputat USR

Încă din 2021, când am monitorizat reconstrucția podului din Turda peste Arieș, am cerut Primăriei Turda să își asume reparațiile la bucata de drum de după pod, pe sensul de mers către Alba-Iulia. E o bucată de aproximativ 160 de metri. Am cerut insistent de pe atunci suprapunerea lucrărilor cu cele la pod, pentru a reduce disconfortul turdenilor și al celor ce tranzitau orașul. Nu s-a întâmplat. Dar administrația locală Turda e deja cunoscută pentru că face ala-bala cu lucrările de infrastructură ce sunt în responsabilitatea ei. Așa a fost și cu podul: a fost și nu a fost al primăriei, în funcție de interesele electorale ale primarului. Acum, am primit un document oficial, în care directorul CNAIR, dl Cristian Pistol, mi-a transmis răspunsul ferm și reconfirmarea faptului că această porțiune din DN1 e în administrarea Primăriei Turda. Lucrurile sunt clare: e responsabilitatea primăriei Turda să repare drumul! Veșnicul șantier în care s-a transformat orașul de pe Arieș trebuie să înceteze. Turdenii au nevoie de un primar gospodar, care se îngrijește cu profesionalism de ei și de orașul lor.

Peste 200 de oameni de afaceri, înalți oficiali români și moldoveni, reprezentanți ai elitelor academice și ai societății civile participă zilele acestea la Forumul Economic de la Chișinău – Investiții, Dezvoltare, Integrare europeană.

Evenimentul de amploare are în centru una dintre prioritățile principale ale Moldovei – dezvoltarea economică și integrarea europeană – și îi are ca invitați pe Prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean, Președintele Parlamentului, Igor Grosu, Vicepremierul Dumitru Alaiba, membri ai Parlamentului și Guvernului României. Forumul s-a bucurat și de prezența Alteței Sale Regale, Principele Radu al României.

Deputatul USR, Viorel Băltărețu, a fost unul dintre invitații care au luat cuvântul în cadrul panelului referitor la Dezvoltarea Relațiilor Comercial-economice între Republica Moldova și România. În discursul lui, acesta a susținut rolul esențial pe care sectorul privat îl are în dezvoltarea economică a Moldovei și bunăstarea cetățenilor ei.

“În timp ce statul rămâne, printr-o guvernare eficientă, cea mai importantă forță de management al dezvoltării, sectorul privat trebuie să–și asume rolul de motor de creștere economică și creator de bunăstare pentru cetățeni. Este dinamica cea mai sănătoasă stat-mediu privat pentru economiile țărilor în curs de dezvoltare, în contextul globalizării, privatizării și al dereglementării. Ca atare, pentru moldoveni și locurile lor de muncă, creșterea mediului privat e de importanță critică. 97% dintre companiile private din Moldova sunt micro- și IMM-uri. Guvernul trebuie să dezvolte o strategie coerentă de sprjinire a acestora, prin deschiderea de noi piețe, infrastructură, digitalizare, know-how. Astfel, va crea o cultură a antreprenoriatului și bunăstării, după modelul european”, a spus deputatul de Cluj.

El a mai vorbit despre volumul semnificativ al investițiilor românești în Republica Moldova: “Azi sunt circa 1600 de companii românești în Moldova, care au creat peste 10.000 de locuri de muncă, cu o cifră totală de afaceri de aproape un miliard de euro. Ele aduc know-how, modele de business, valoare economică. Sunt semnale pozitive că și alte companii românești au un interes crescut pentru a intra pe piața moldoveană.”

În final, el a reamintit disponibilitatea maximă a tuturor autorităților române de a sprijini Moldova în eforturile ei de dezvoltare economică și de aderare la Uniunea Europeană. În același timp, Viorel Băltărețu a făcut un apel către toți cetățenii Moldovei: “Responsabilitatea cea mai mare pentru bunăstarea lor o au moldovenii înșiși. Moldovenii nu vor cunoaște bunăstarea câtă vreme vor accepta influențe străine, ale celor care nu le vor binele.”, subliniind că oportunitățile pe care le aduce noua eră în care a pășit Moldova depind de capacitatea cetățenilor de a-și alege liderii care își doresc bunăstarea tuturor moldovenilor.

USR consideră creșterea prețurilor cea mai mare problemă a României. PSD și PNL nu au reușit să oprească inflația. USR propune măsuri care să protejeze populația și firmele.

• Guvernul PNL-PSD îi sărăcește pe oameni și pune în pericol viitorul economiei.
• Prioritatea urgentă pentru România trebuie să fie scăderea prețurilor.
• Totul se scumpește aproape în fiecare zi: alimente, facturi, rate la bancă, credite.
• Premierul din umbră, Marcel Ciolacu, mimează grija față de problemele oamenilor, dar de când PSD este la guvernare pâinea s-a scumpit cu 25%.
• De când domnul Ciolacu și-a pus ministru la Finanțe, laptele s-a scumpit cu 30%, zahărul cu 60%, ratele la credite aproape s-au dublat.
• Care e soluția domnului Ciolacu la scumpiri? Taxe mai mari, frână pe economie, amenințări împotriva antreprenorilor care creează sute de mii de locuri de muncă.
• După ce a băgat mâna adânc în buzunarele oamenilor cu scumpiri, domnul Ciolacu o să bage din nou mâna cu taxe noi și impozite mai mari.
• De ce face asta domnul Ciolacu? Ca să alimenteze pensiile speciale și să aibă bani de împărțit la clientela politică.
• România plătește 12 miliarde de lei doar pentru pensii speciale. Cam cât cheltuie pe drumuri. Astea sunt prioritățile Guvernului Ciolacu-Iohannis.

România poate să depășească criza scumpirilor dacă luăm măsuri corecte.

• Trebuie să reducem taxele pe muncă, astfel încât salariile să crească în mod real.
• Munca cinstită trebuie răsplătită corect.
• Trebuie să oprim risipa din bani publici.
• Să eliminăm pensiile speciale ale politicienilor.
• Să eliminăm fabricile de sinecuri.
• Să oprim crearea de posturi călduțe la stat pentru oamenii de partid și rudele politicienilor.
• USR le cere public lui Ciolacu și Iohannis să pună capăt jafului din bani publici, să înceteze Marea Împărțeală și să ia măsurile corecte ca să oprească scumpirile.

USR se va lupta în Parlament pentru ca aceste măsuri corecte să fie adoptate de actuala majoritate.

În această sesiune parlamentară, USR va depune mai multe moțiuni:

1. Lucian Bode – România este probabil singura țară din Europa în care șeful polițiștilor este un hoț. Chiar domnul Bode a spus cu gura lui că plagiatul este furt. La fel a spus și președintele Iohannis. Amândoi au spus că plagiatorii trebuie să plece. Cât timp Lucian Bode este în Guvern, aderarea României la Schengen este amenințată. Iar procurorii îi fac ravagii în poliție.
2. Alți doi plagiatori – Sorin Cîmpeanu și Florin Roman – sunt propuși de PNL pentru vicepreședinție la Camera Deputaților și Senat. Aceștia doi (din patru) au avut o fărâmă de decență și au demisionat. Bode și Ciucă, nu. Dar PNL răsplătește plagiatul și hoția cu funcții. Fie unele pe care nu le vacantează, fie unele la recompensă.
3. Cătălin Predoiu – un aranjor la vârful Justiției, cu surse neoficiale din dosare aflate în judecată și cu întâlniri dubioase cu judecătorii din complete
4. Ligia Deca – un ministru tânăr, aparent venită din alt mediu, dar cu reflexe de tip DGPI, care secretizează Legile Educației cu impact pe milioane de copii, părinți și profesori. Mai mult, doamna Deca minte când spune că e presiune din PNRR să treacă pe repede-înainte aceste legi. Termenul pentru Reforma 1 din capitolul Educație din PNRR este trimestrul al treilea din acest an.
5. Bogdan Aurescu – nici astăzi nu a răspuns chemării în Parlament să explice eșecul Schengen și care este planul pentru negocierea viitoare. Românii merită să fie în Schengen și merită să afle ce și cum vor face acești guvernanți pentru ei.
6. Adrian Câciu – omul care duce Finanțele României în prăpastie și care fură prin inflație banii românilor din buzunar
7. Marius Budăi – ministrul Muncii care nu elimină pensiile speciale în detrimentul oamenilor care muncesc onest în România și au pensii mici. Legile USR de eliminare a pensiilor speciale pentru politicieni sunt blocate în Parlament și astăzi, iar pensiile speciale pun în pericol întregul PNRR al României

În noua sesiune parlamentară, USR va continua colaborarea cu Forța Dreptei pentru moțiuni și sesizări la Curtea Constituțională

Am solicitat CNAIR să îmi trimită un grafic de implementare actualizat cu privire la drumul expres DX A3 – Tureni pentru a identifica care și unde sunt întârzierile și pentru a observa dacă termenul inițial de dare în exploatoare a obiectivului mai poate fi îndeplinit, odată cu decalajele apărute pe parcursul implementării proiectului. Mai jos, puteți analiza întrebarea adresată, răspunsul primit de la CNAIR, dar și un grafic care prezintă simplificat datele la zi.

În cursul acestei săptămâni, Grupul parlamentar de prietenie cu Olanda a transmis membrilor Parlamentului Regatului Țărilor de Jos o invitație la dialog pe tema aderării României la spațiul Schengen. În scrisoarea adresată omologilor olandezi, parlamentarii români membri ai Grupului au susținut următoarele: În condițiile în care România îndeplinește, încă din 2011, toate criteriile de aderare la Schengen – securizarea granițelor, a aeroporturilor și porturilor românești – amânarea nejustificată a acordării dreptului de acces în Schengen prejudiciază atât cetățenii români și companiile românești, cărora le produc pierderi de timp și resurse, dar și fluiditatea circulației mărfurilor pe piața unică europeană. Sunt afectate inclusiv schimburile comerciale româno-olandeze. România este un partener comercial de încredere pentru Olanda. În 2021, valoarea importurilor din Olanda s-a ridicat la aproape 4 miliarde euro (exporturile românești au avut o valoare de 2.5 miliarde euro în același an). În plus, Olanda este în topul investitorilor străini în România. În contextul conflictului militar din Ucraina, România joacă un rol important în menținerea stabilității Uniunii, obiectiv la care contribuie pe multiple paliere: economic, social și militar. Țara noastră și-a reconfirmat rolul de garant al securității granițelor spațiului Schengen, printr-o gestionare eficientă a valurilor de refugiați ucraineni. În ultimele luni, România și-a exprimat voluntar deschiderea de a primi o delegație de experți europeni pentru actualizarea gradului de conformitate cu standardele aquis-ului Schengen. Concluzia unanimă a acestora a fost că România este în mod clar pe deplin pregătită de aderare. În încheierea scrisorii, membrii Grupului de prietenie cu Olanda își exprimă disponibilitatea unei întâlniri la nivel inter-parlamentar în care să aibă posibilitatea de a detalia argumentele în favoarea accesului României la Schengen. În același timp, parlamentarii români membri ai Grupului de prietenie au transmis o invitație și către Ambsadorul Regatului Țărilor de Jos în România, Excelența Sa, dl Roelof van Ees. Prin aceasta, parlamentarii români îi solicită sprijinul în stabilirea întâlnirii bilaterale cu omologii olandezi și susținerea cauzei României în perioada premergătoare votului din Consiliul Justiție și Afaceri Interne, unul de importanță majoră atât pentru România, cât și pentru reziliența internă a Uniunii Europene. Viorel Băltărețu, Deputat Președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Regatul Țărilor de Jos