Categorie: Politic

❗️ România, printre ţările UE cu cele mai mari creşteri ale preţurilor la electricitate pentru consumatorii casnici Cu 55% creștere a preţurilor la electricitate în primul semestru din 2022 versus perioada similară din 2021, România este pe locul 5 între statele UE. Ciolacu promite plafonări, Virgil Popescu blochează miliardele de euro pentru investiții în producția de energie, proiectele de sute de milioane de euro depuse pe PNRR în primăvară pentru producția de energie verde nu s-au mișcat deloc. ❗️Stimați guvernanți, suntem aici din cauza unei combinații toxice de speculă și politici guvernamentale proaste pe termen lung și mediu. Răspunsul la actuala criză nu e o altă schemă de plafonare. Este o soluție pe termen scurt și va bloca investițiile pentru următorii ani. Soluția la actuala criză trebuie să cuprindă mai multe paliere: zona de productie, unde ar trebui stimulate investiții în capacități noi (nu neapărat regenerabile), care să răspundă în primul rând perioadei de tranziție din cadrul politicilor de decarbonare; relansarea piețelor de tranzacționare în modul în care au fost ele create: cantitățile mari de energie să fie tranzactionate pe piața contractelor bilaterale și doar vârfurile să fie abordate în piața din ziua următoare; resposabilizarea ANRE în îndeplinirea atribuțiilor de supraveghetor al acestor piețe; eficiența energetică. Toți actorii din lanțul producție-consum trebuie să implementeze politici astfel încât energia să fie folosită la un randament cât mai ridicat. Guvernul are un rol decisiv. Trebuie investiții masive în modernizarea infrastructurii de transport și distribuție, investiții în smart metering, investiții în creșterea eficienței energetice a imobilelor, în modernizarea capacitaților industriale. combaterea speculei Toate aspectele sunt bine cunoscute în guvern, bugete există. DE CE nu există nimeni care să treacă la implementarea lor?? Nu poate Virgil Popescu? Să-l ajute Bode, că are un doctorat în securitate energetică și managementul resurselor! #viorelbaltaretu #preturienergie

Clujenii din localitățile situate de-a lungul A3 Gilău-Turda mi-au transmis deseori problema poluării fonice datorate traficului de pe autostradă.

• Nod Gilău
• Crăești
• Mihai Viteazu
• Săndulești
• Vlaha
• Vălișoara

DRDP a realizat un studiu de zgomot, pe baza căruia a estimat un necesar de panouri fonoabsorbante de 27 mii metri pătrați. Din păcate, compania nu are în stoc în acest moment decât 5000 de metri pătrați, iar lucrările de instalare sunt amânate.

Puteți urmări în graficele de mai jos nivelul zgomotului înainte și după montarea panourilor în cele șase puncte, pe timp de zi și de noapte.

Fac, în numele cetățenilor din localitățile afectate, un apel către DRDP să urgenteze instalarea panourilor existente si a achiziției restului necesar.

Am speranța că vom avea un răspuns și o etapizare a lucrărilor de montaj cât mai repede.

La Forumul Internațional privind sprijinirea aderării Moldovei la Uniunea Europeană, am vorbit despre rolul României în creșterea economică a Moldovei și construirea unei economii de piață funcționale:

1. Expertiza în domenii cheie (agricultură, industria alimentară, IMM-uri). Aici, mediul privat român are deja know-how-ul necesar – atât specific pe domenii diverse de business, cât și în ce privește navigarea acestei perioade de pre-aderare;
2. Ca piață de desfacere pentru produsele moldovenești. Pentru prima dată, în 2022, Republica Moldova are o balanță comercială pozitivă cu România (570 milioane de dolari din 1.2 miliarde de dolari total exporturi în UE). Vestea proastă e că în comerțul cu Rusia, Moldova a înregistrat un sold negativ de peste 520 milioane de dolari (creșterea se datorează, previzibil, scumpirii gazelor naturale importate), ceea ce ne aduce la punctul:
3.  Investiții strategice în vederea scăderii dependenței Moldovei față de țările CSI, asigurarea diversificării și a eficienței sale energetice, precum și în accelerarea dezvoltării surselor regenerabile de energie.

Desigur, în afara zonei economice, România trebuie să sprijine Moldova

• în tot ce înseamna formarea instituțiilor și agențiilor pentru implementarea proiectelor europene, susținere politică în instituțiile europene
• în educație: parteneriate între universități, creșterea numărului de burse pentru studenți moldoveni in Romania.

În această săptămână, Parlamentul European trebuie să voteze rezoluția privind aderarea României și Bulgariei la spațiul economic Schengen. Urmează momentul decisiv, decembrie 2022, când guvernele statelor UE vor vota pentru sau împotriva aderării, după peste 10 ani de amânări. Întrebarea evidentă este: se va opune Olanda? După vizita premierului Rutte, înțelegem că poziția Olandei nu s-a schimbat semnificativ: nu este împotriva, dar leagă aderarea României de semnarea MCV. Poziția Olandei este INACCEPTABILĂ. În condițiile în care ✓ România îndeplinește condițiile de aderare, ✓ majoritatea euro-deputaţilor sprijină ridicarea controlului la frontieră pentru cele două ţări, ✓ în Parlamentul Olandei sunt partide ce susțin cauza României, ✓ România joacă un rol important în stabilitatea Uniunii la granițele ei estice într-un moment geopolitic critic, șovăiala Guvernului olandez are la bază 𝐬𝐭𝐫𝐢𝐜𝐭 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐞𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐨𝐥𝐢𝐭𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐨𝐦𝐞𝐬𝐭𝐢𝐜𝐚̆. ! Iar aceste interese nu reprezintă majoritatea – nici a factorilor politici, nici a mediului de afaceri, nici a olandezilor. 👉🏻 Ca Președinte al Grupului de prietenie România – Olanda, am avut în acești primi doi ani de mandat numeroase întâlniri, cu ambasadorul Olandei în România, al României în Olanda, cu Președintele Camerei de Comerț Româno-Olandeze, cu comunitatea de afaceri româno-olandeză. În fiecare întâlnire am abordat subiectul Schengen și am susținut că amânarea aderării României la spațiul Schengen este o vulnerabilitate în relațiile româno-olandeze. România este un partener comercial de încredere pentru Olanda: în 2021, am importat din Olanda bunuri în valoare de aproape 4 miliarde euro (exporturile românești au avut o valoare de doar 2.5 miliarde euro în același an). În plus, Olanda este în topul investitorilor străini în România. Comunitatea de români din Regatul Țărilor de Jos este bine integrată în societatea olandeză. Conform statisticilor Biroului olandez de Planificare Socio-Culturală, 80% dintre românii din Olanda cu vârsta mai mică de 35 de ani au un nivel ridicat de educație, o calificare superioară și sunt apreciați la locul de muncă. Revenind la recenta vizită a dlui Rutte, Președintele Iohannis declară că “speră” să se întrunească în cel mai scurt timp condițiile politice pentru aderare. Dle Iohannis, nu e suficient să sperați! România își merită locul în Schengen. Orice blocadă olandeză în Consiliul Justiție și Afaceri Interne ar fi discriminatorie și ar alimenta mesajele populiste antieuropene. 𝐃𝐚𝐜𝐚̆ 𝐄𝐮𝐫𝐨𝐩𝐚 𝐯𝐫𝐞𝐚 𝐮𝐧𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞, 𝐯𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐞 𝐨𝐟𝐞𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐢𝐩𝐫𝐨𝐜𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞❗

Votul covârșitor de azi din Parlamentul European PENTRU aderarea României la Schengen arată poziția reală a statelor membre. Inclusiv euro-parlamentarii olandezi au votat majoritar PENTRU. România merită să scape de birocrația de la frontiere, care o costă timp și bani. Companiile românești merită să-și scadă costurile și să fie mai competitive. Turismul românesc merită să atragă mai mulți turiști. Europa va avea și ea doar beneficii de pe urma fluidizării circulației mărfurilor. Mai avem muncă de făcut în țară, dar, așa cum am mai scris, trebuie să ne cerem cu fermitate drepturile, atunci când merităm. Europa, reciprocitate!

De trei ori ministru în guvernele PNL din perioada 1899 – 1910, Spiru Haret, primul român cu doctorat la Sorbona, a reformat din rădăcini Educația românească, într-o perioadă de mari transformări sociale.

1.980 de școli nou construite, înființarea grădinițelor, adaptarea structurii educației la noile nevoi ale societății – un efort uriaș al unui om despre care Iorga spunea: „Când vă vorbesc despre el, în semn de respect, sculaţi-vă în picioare”.

e azi un cuvânt în dicționarul limbii române, sinonim cu profesionalismul, responsabilitatea, dar și cu vizionarismul: ̗ , ̆ .

PNL-ul din 2022 o propune la Educație, după hoțul dovedit Câmpeanu, pe dna Ligia Deca.

Aceasta își începe activitatea după un eșec catastrofal în gestionarea programului “România educată”, marele NIMIC din Educația post-decembristă. Prima ei sarcină? Să treacă rapid legile infractorului predecesor.

Azi, de Ziua Educației, ce speranțe să ne facem pentru Educația României? Ce speranțe să ne facem pentru bunăstarea românilor?
O zi tristă, în care mai putem sta în picioare doar în semn de doliu pentru sacrificarea Educației.

Doamnă Ministru Deca,

Singurul gest moral pe care puteți să-l faceți e să retrageți complet legile educației politizate și să invitați toate partidele, specialiști adevărați în educație și – foarte important – reprezentanți ai corpului profesoral și ai elevilor – la un dialog real.
Ascultați-i și rescrieți legile Educației. Modele aveți, oameni de bună credință se găsesc dacă e cauza bună. Doar să vreți!